Inspirată din copilăria și adolescența petrecute într-un sat oltenesc, „Moroi și păpădii” oferă o imagine autentică a Olteniei, cu obiceiurile, superstițiile, limbajul popular și mitologia locală, surprinzând cu umor și autenticitate atmosfera de un realism magic a „patriei cuvintelor potrivite”, așa cum numea Marin Sorescu Oltenia, subliniind bogăția lingvistică și creativitatea oamenilor locului.

Gavril Pătru schițează un portret de familie caustic si îmbibat de umor, pe fondul unui priveghi cu accente suprarealiste, cadrul perfect în care superstițiile satului oltenesc fac să iasă la suprafață secrete de familie și drame personale. Un spectacol oltenesc, gotic, bizar, sarcastic și tăios ca un pahar de zaibăr pe nemâncate, o comedie neagră cu vampiri, babe-de-o-mie-de-ani și parfum de sarmale, o farsă jucată în ritm drăcesc, dar cu momente de o rară sensibilitate dramatică, care ne face martori la clipa inevitabilă din viața unei familii, în care, cum spune poetul, ,,toate secretele ies la iveală, ca untdelemnul”.

Descendent din stirpea lui Marin Sorescu, prin locul de baștină, dar și prin stil și expresivitate artistică, actorul Gavril Pătru este de data aceasta regizorul și autorul piesei „Moroi și păpădii”, care face parte din volumul de teatru ce i-a adus Premiul „Marin Sorescu” pentru Cartea de debut a anului 2022, oferit de Filiala București a Uniunii Scriitorilor.

Opinii și cronici: 

Horia Gârbea –  Moroi printre noi (Luceafărul de dimineață):

„Piesa este o comedie neagră, în care cel mort, când se scoală din sicriu, în flashback-uri, e mai rezonabil decât familia sa care îl mai plânge, dar mai mult se încaieră pe teme din istoria veche și recentă a neamului. Olteni aprigi, urmașii Tatălui nu ezită să-și arunce vorbe deloc cuvioase la căpătâiul șefului clanului. O virtute specială a lui Gavril Pătru, care apare și în prozele sale scurte, este aceea de a reda oralitatea specifică oltenilor. Marin Sorescu din „La Lilieci“ este modelul urmat nu servil, ci cu inventivitate și adus la zi.”

Daniel Cristea-Enache – Satul oltenesc from Anywhere (LiterNet.ro):

„Sunt convins că dacă spectacolul se va juca în alte țări, în alte culturi, dimensiunea aceasta general-valabilă a Satului from Anywhere va fi recunoscută cu ușurință de străinii care n-au ajuns vreodată în Oltenia noastră. Noi, românii, râdem cu lacrimi (amare) de sevele aprigului mod oltenesc de a pregăti o înmormântare, a pune problema spinoasă a moroiului și a regla, nu în ultimul rând, complicate chestiuni financiar-familiale. Străinii vor râde (tot cu suspine) de aceeași lume țărănească, dar văzută de ei din alt unghi, fiindcă linia Satului de Oriunde se va intersecta cu cea a lumii lor rurale.”

Andrei Bulboacă – Moroi și Păpădii. Teatrul ca document etnologic (Revista Ficțiunea):

„Într⁠-⁠un sat în care granița dintre vii și morți e difuză, iar tradițiile domină prezentul, priveghiul devine scenă pentru confruntări emoționale, revelații neașteptate și rememorări dureroase. Umorul poate fi considerat și un mecanism de apărare – un mod de a supraviețui – care îi ajută pe cei apropiați să treacă mai ușor peste deces. Deși se arată durere – care de multe ori pare simulată – acțiunile și comportamentele personajelor creează un efect de amuzament și tensiune în același timp.”

DISTRIBUȚIA
Tatăl: Gavril Pătru / Andrei Finţi
Mama: Costina Cheyrouze
Natalia: Raluca Petra
Mirela: Ileana Olteanu
Mihai: Petre Ancuța
Costică: Silviu Biriş
Baba de o mie de ani: Maia Morgenstern / Victoria Dicu
Copilul de șapte ani: Andrei Andronescu
Figurație – Nicoleta Tase, Aurelia Dincă