Reuniunea Teatrelor Naționale Românești a fost organizată pentru prima dată în 2015 și a fost inspirată din proiectul „Teatrul românesc București-Iași-Chișinău”, lansat cu un an mai devreme, de cei doi directori ai Teatrelor naționale din București și Chișinău, Ion Caramitru – eminent om de teatru, inima căruia a bătut cu putere și pentru creatorii din Republica Moldova – și Petru Hadârcă, regizorul și managerul ferm convins în valorile libertății și democrației.

Proiectul „Teatrul românesc București-Chișinău” a reprezentat un schimb bilateral de turnee între cele două teatre naționale: Teatrul Național „I.L. Caragiale” și Teatrul Național „Mihai Eminescu” Chișinău. Proiectul acesta a continuat în anul următor prin adeziunea Teatrului Național „Vasile Alecsandri”, transformându-se într-un proiect trilateral, care presupune un schimb de turnee numite și Turneele Unirii: în ianuarie, de Ziua Unirii Principatelor (24 ianuarie), Teatrul Național „Mihai Eminescu” joacă pe scenele Teatrelor Naționale de la București și Iași, iar, pe 27 martie, de Ziua Unirii Basarabiei la România, Teatrele Naționale din București și Iași joacă pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu” un turneu de răspuns.

Ideea Reuniunii Teatrelor Naționale românești a fost lansată în 2015 de Petru Hadârcă, director general al Teatrului Național „Mihai Eminescu” Chișinău, și a fost concepută ca un flux masiv de spectacole și de artă, produsă pe scenele teatrelor din România, direcționat spre Chișinău pentru a oferi modele alternative avalanșei de mesaje și narațiuni de propagandă rusă care dominau și asfixiau spațiul public și mediatic în acel moment, și pentru a fi ancorați în spațiul lumii libere. Proiectul s-a bucurat de susținerea lui Ion Caramitru, managerul general TNB, care a asigurat prezența Teatrului Național din București în programul Reuniunii cu cele mai reprezentative și valoroase spectacole.
Actualmente Reuniunea Teatrelor Naționale Românești este cel mai important festival european al artelor scenice, care are scopul de a fortifica conexiunile populației de la est de Prut cu lumea liberă, pentru a motiva și inspira generația tânără să fie mai determinată și pro-activă în a-și apăra dreptul la libertate și la un model occidental de viață și de creație, de a cataliza circuitul cultural între Uniunea Europeană și Republica Moldova.

În condițiile în care Republica Moldova este implicată în procesul de negocieri de aderare la Uniunea Europeană, întrunirea oamenilor de teatru și a consumatorilor de artă de pe ambele maluri ale Prutului oferă un cadru ideal de schimburi de experiență în vederea racordării la acquis comunitar, în care se învață și se dezvoltă modele sustenabile de gestionare a patrimoniului cultural național, în care se construiește pas cu pas un ecosistem cultural prietenos și accesibil fiecăruia, este un eveniment ce încurajează forțele proeuropene din domeniul creativ.

Timp de patru ani consecutiv edițiile a VI-a – IX-a s-au bucurat de Înaltul Patronaj Prezidențial bilateral al Președinților Republicii Moldova și România. Suntem onorați și plini de speranță să știm că arta și cultura sunt prioritare în politica de la Chișinău și București. Faptul că un eveniment cultural are privilegiul de a se afla în atenția Președinților Republicii Moldova și României este un model de consens și de acțiuni comune și pentru alte instituții, în vederea sincronizării unor procese din domeniul artelor și industriilor creative la ritmul european și, totodată, este un mesaj puternic de încurajare pentru oamenii de artă și pentru consumatorii de artă, cetățeni din cele două state, că se fac eforturi la cel mai înalt nivel diplomatic pentru a menține și aduce pacea și pentru a dezvolta un nivel de viață demn, în care libertatea și accesul la cultură sunt o normalitate.

Petru Hadârcă despre proiect citat din cartea album: „Teatrul care ne unește”: „Acest proiect s-a născut din frica de a nu rămâne captivi ambițiilor imperiale de la Kremlin. În 2014, când în spațiul public a fost difuzată declarația lui Rogozin: „Noi nu avem nevoie de tancuri ca să fim stăpâni la Chișinău”, am bătut alarma și am chemat în ajutor. Am fost auziți, am fost înțeleși și am fost ajutați de Ion Caramitru, omul înzestrat cu har și cu o uriașă putere de influență, omul de o imensă generozitate intelectuală. Ion Caramitru a împins carul indiferenței din loc și a venit aproape, și ne-a ținut aproape de inimă – aproape de limba română, de teatrul românesc, de cultura română, de idealurile lumii libere. Atunci s-a născut proiectul „Teatrul românesc București-Chișinău”, un schimb bilateral de turnee între cele două teatre Naționale Teatrul Național „I.L. Caragiale” și Teatrul Național „Mihai Eminescu” Chișinău. În anul următor am lansat ideea unei întruniri a teatrelor naționale românești la Chișinău. Am convingerea că Reuniunea Teatrelor Naționale Românești a izbutit să inspire și să cucerească inimi de partea modelului european de viață prin forța artei și creației.”